Arimarea mărfii în camion: reguli, metode corecte și cine răspunde în caz de control sau daună

Ghiduri 1 septembrie 2026 · 7 min citire

Ce înseamnă arimarea mărfii și de ce este obligatorie

Arimarea mărfii înseamnă fixarea și asigurarea încărcăturii în camion astfel încât aceasta să nu se deplaseze, să nu se răstoarne și să nu cadă în timpul transportului, nici la frânări bruște, nici în viraje. O marfă prost arimată pune în pericol șoferul, ceilalți participanți la trafic și marfa în sine, iar la un control în trafic poate aduce sancțiuni, imobilizarea vehiculului și refuzul asigurătorului de a plăti dauna. În Uniunea Europeană, verificarea modului de fixare a încărcăturii face parte din controalele tehnice în trafic reglementate prin Directiva 2014/47/UE, iar standardul tehnic de referință pentru calculul și metodele de arimare este EN 12195-1.

Subiectul este cu atât mai important cu cât răspunderea nu aparține automat unei singure părți: expeditorul, încărcătorul, transportatorul și șoferul au fiecare obligații distincte. Mai jos găsești regulile esențiale, metodele corecte de fixare a mărfii și modul în care se împarte răspunderea în practică.

Forțele care acționează asupra încărcăturii în timpul transportului

Ca să înțelegi de ce nu este suficient să pui două chingi „din ochi", trebuie să știi ce forțe apar în mers. Standardul EN 12195-1 cere ca sistemul de arimare să reziste la:

  • 0,8 din greutatea mărfii spre înainte, adică la o frânare de urgență o marfă de 10 tone împinge cu o forță echivalentă a circa 8 tone spre cabină;
  • 0,5 din greutatea mărfii lateral, în viraje și la manevre de evitare;
  • 0,5 din greutatea mărfii spre înapoi, la accelerare sau la plecarea în rampă.

Practic, prelata standard a unei semiremorci nu este un element de arimare: ea protejează marfa de intemperii, nu o ține pe loc. Fixarea trebuie asigurată prin metodele descrise mai jos, iar la vehiculele cu structură certificată de tip XL o parte din forțe poate fi preluată de pereți, dar numai în condițiile din certificatul caroseriei.

Metode corecte de arimare a mărfii

Arimarea prin forță (top-over lashing)

Este cea mai folosită metodă: chingile trec peste marfă și o presează pe podea, mărind frecarea dintre marfă și platformă. Eficiența depinde de coeficientul de frecare, de unghiul chingii și de forța de pretensionare (STF, marcată pe eticheta chingii). Sfaturi practice:

  • folosește saltele antiderapante sub marfă, ele pot dubla sau tripla frecarea și reduc semnificativ numărul de chingi necesare;
  • păstrează un unghi cât mai apropiat de vertical al chingii, un unghi mic reduce dramatic efectul de presare;
  • verifică eticheta chingii: o chingă fără etichetă lizibilă sau cu tăieturi și noduri nu trece controlul și trebuie scoasă din uz.

Arimarea directă (diagonală, în buclă, în cruce)

Chingile sau lanțurile leagă direct punctele de ancorare ale mărfii de inelele de pe șasiu. Aici contează capacitatea de arimare LC (Lashing Capacity), nu pretensionarea. Metoda este obligatorie practic la utilaje, vehicule transportate, bobine și mărfuri grele cu centre de greutate înalte, unde simpla frecare nu este suficientă.

Blocarea și formele combinate

Marfa se sprijină direct de peretele frontal, de scânduri de blocare, pene, bare de distanțare sau alte unități de încărcătură, astfel încât să nu aibă loc de deplasare. În distribuție și grupaj, blocarea combinată cu top-over lashing este soluția standard: paleții se așază fără goluri, golurile rămase se umplu, iar rândurile sensibile se asigură cu chingi.

Reguli generale indiferent de metodă

  • respectă planul de încărcare și repartizarea maselor pe axe, o marfă legală ca tonaj total poate genera depășiri pe o axă dacă este poziționată greșit;
  • nu depăși masa totală maximă autorizată și sarcinile pe axe, acestea se verifică la cântărire în trafic;
  • protejează chingile cu colțare la muchiile ascuțite;
  • reverifică arimarea după primii kilometri și la fiecare oprire, marfa se așază și chingile se detensionează.

Cine răspunde pentru arimarea mărfii: expeditor, încărcător sau șofer

Aceasta este întrebarea care generează cele mai multe dispute după o daună. Răspunsul corect: depinde de ce s-a convenit în contract și de cine a executat efectiv încărcarea și fixarea.

Ce spune Convenția CMR

Convenția CMR nu stabilește expres cine trebuie să încarce și să arimeze, ci lasă acest aspect înțelegerii părților. Însă articolul 17 prevede că transportatorul poate fi exonerat de răspundere dacă dauna provine din manipularea, încărcarea sau stivuirea mărfii efectuate de expeditor sau destinatar. De aceea contează enorm ca în contractul de transport sau în comandă să fie scris clar cine face încărcarea și arimarea, iar șoferul să noteze rezerve pe CMR dacă observă o stivuire periculoasă la care nu a avut acces sau control.

Ce se întâmplă la controlul în trafic

În trafic, situația este diferită: indiferent de ce scrie în contract, șoferul și transportatorul sunt cei opriți și sancționați dacă încărcătura este fixată necorespunzător, pentru că ei pun în circulație un vehicul nesigur. Sancțiunile concrete, amenzi, imobilizare, puncte de penalizare pentru firmă, depind de legislația statului în care are loc controlul, iar deficiențele se clasifică la nivel european ca minore, majore sau periculoase. O deficiență periculoasă înseamnă, de regulă, imobilizarea vehiculului până la refacerea arimării.

Cum previi disputele

  • stabilește în scris, în comanda de transport, cine încarcă și cine arimează;
  • cere șoferului fotografii ale mărfii arimate înainte de plecare;
  • instruiește șoferii să refuze plecarea sau să facă rezerve scrise pe CMR când expeditorul nu permite verificarea stivuirii;
  • păstrează dovezile: planul de încărcare, pozele, tichetele de cântar.

Când lucrezi cu parteneri noi găsiți pe o bursă de transport precum TransportHub, aceste clauze scrise în comandă și pozele de la încărcare sunt cea mai simplă protecție: în caz de daună, ele arată exact cine a executat și cine a verificat arimarea.

Echipamentele de arimare: ce trebuie să ai la bord

Un camion pregătit corect pentru mărfuri generale ar trebui să aibă:

  • chingi de ancorare cu clichet, în stare bună, cu etichete lizibile, în număr suficient pentru marfa tipică transportată;
  • saltele sau role antiderapante;
  • colțare de protecție pentru muchii;
  • bare de blocare sau distanțiere, dacă tipul de marfă o cere;
  • lanțuri și întinzătoare pentru utilaje și mărfuri grele, acolo unde este cazul.

Echipamentele deteriorate trebuie scoase imediat din uz. La control, o chingă tăiată sau înnodată folosită la fixare este tratată ca deficiență, chiar dacă marfa pare stabilă.

Greșeli frecvente care duc la sancțiuni și daune

  1. Bazarea exclusiv pe prelată și pe pereții laterali necertificați.
  2. Prea puține chingi, calculate „după experiență" în loc de greutatea reală și frecarea reală.
  3. Goluri între paleți, marfa capătă avânt și lovește peretele sau alți paleți la frânare.
  4. Centrul de greutate prea sus sau marfa grea poziționată greșit față de axe.
  5. Lipsa reverificării chingilor pe traseu.
  6. Nicio mențiune în contract despre cine arimează și nicio rezervă pe CMR, ceea ce face aproape imposibilă apărarea transportatorului la o cerere de despăgubire.

Întrebări frecvente

Cine este responsabil de arimarea mărfii, șoferul sau expeditorul?

Depinde de contract: partea care s-a obligat să încarce și să fixeze marfa răspunde pentru daune, conform articolului 17 din Convenția CMR. La controlul în trafic însă, șoferul și transportatorul răspund pentru siguranța vehiculului, indiferent de contract, de aceea șoferul trebuie să verifice fixarea și să facă rezerve pe CMR dacă nu i se permite.

Câte chingi sunt necesare pentru fixarea unei mărfi?

Nu există un număr fix universal: se calculează după greutatea mărfii, coeficientul de frecare, metoda de arimare și forța de pretensionare a chingilor, conform EN 12195-1. Cu saltele antiderapante numărul de chingi scade considerabil. Pentru mărfuri uzuale există tabele de calcul și aplicații care fac acest calcul rapid.

Ce amendă riști pentru marfă neasigurată corespunzător în camion?

Cuantumul diferă de la o țară la alta și în funcție de gravitatea deficienței, de la amenzi contravenționale până la imobilizarea vehiculului pentru deficiențe periculoase. În România sancțiunile sunt aplicate la controalele în trafic, iar în alte state UE amenzile pot fi semnificativ mai mari, deci verifică regulile statelor tranzitate.

Prelata camionului contează ca element de arimare?

Nu. Prelata standard protejează marfa de vreme, dar nu preia forțele din frânare sau viraje. Doar caroseriile certificate, de exemplu cu structură XL, pot prelua o parte din forțe, și numai în limitele și condițiile din certificatul emis pentru acea caroserie.

Găsește marfă sau camioane libere pe TransportHub.

Bursă de transport modernă: postezi marfă, primești oferte, gestionezi comenzi și documente e-CMR într-un singur loc.

Creează cont gratuit